Câteva  spicuiri  de pe  fluxul  de știri  ne crează  contextul  în care  se  găsește  sectorul  forestier:

• cu  o  creștere  de  39,01 %  conform INS,  prelucrarea  lemnului  se regăsește  în  topul  creșterilor  de preț  pentru  producția  industrială. Ecartul între evoluția anuală a prețurilor producției industriale la intern (+60,38%) și a celor de pe piața externă (+24,25%), ne  spune  INS,  a rămas semnificativ,  și  aceasta  este situația  și  pentru  prelucrarea  lemnului.  De  ce  sunt  atât  de  mari  creșterile  de preț  pe  piața internă?  De  ce este  piața  atât  de  tensionată?

 

• indicii  producției  industriale pentru  industria  lemnului  și industria  mobilei    arată  a  6-a  lună  de  scădere consecutivă,  cu  un nivel  cumulat  al  producției pentru  perioada  01.01.2022 -31.01.2022 față  de   perioada 01.01.2021 -31.01.2021  de  90  %, ceea  ce  în  contextul creșterilor  de  prețuri  menționate  mai  sus  înseamnă  o  scădere  a  producției    cantitative  de  45  % !  O  scădere  dramatică  a  producției !

 

• prețurile  resursei  de lemn fasonat  în  România  sunt   mai  mari  cu  minim  50-60  %  față  de  prețurile  maximale din Europa. 

    Concluzia  este  evidentă:  ne  aflăm  într-o  criză  de  aprovizionare  cu resursă  pe  piața  lemnului  din România.

     În ultima  perioadă  sunt  foarte  multe  informații care  confirmă    eficiența  măsurilor  de  combatere a  tăierilor  ilegale.  Ultimele  măsuri,  adoptate  prin modificarea  HG 497  2020,  respectiv   upgrade-ul  SUMAL  2.0  cu  obligarea celor  care  transportă  peste  20 mc anual  să  devină  transportatori  profesioniști  vor  produce  efecte  majore.  Numărul  estimat  al micilor transportatori înregistrați în  SUMAL,  asupra  cărora  măsura  ar  putea  avea  impact,  este  de 130 000!  Sunt  pași  înainte  pentru  o  piață  corectă  a  lemnului  de  foc.

   Măsurile  de  combatere  a tăierilor  ilegale  sunt  bune, dar  necesarul de lemn în piață rămâne, atât  pentru  aprovizionarea  cu  lemn  de foc  a populației  cât  și  pentru  aprovizionarea  industriei  lemnului.

   Întrebarea  care  se pune  este:  de  ce  recolta  legală de lemn este  atât  de mică ?

 

• În  prezent  se  recoltează  în  România aproximativ  60  %  din creșterea  anuală  a pădurilor, mult  sub media  europeană  de peste  7o  %.   Inventarul  Forestier  Național  arată  o  acumulare  netă  de 133  mlioane  mc  între  ciclurile  Inventarului, respectiv  133  milioane  mc  într-o perioadă  de  5  ani,  26  milioane mc  acumulare netă anual !

 

• Raportul Consiliului  Concurenței  privind  piața  sectorială  a lemnului   arată  că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia,este de 2 chiar 3 ori mai mare decât în România. Acest  rezultat  se  obține  în aceste  țări   printr-un  management  activ  al  pădurilor:  executare a  lucrărilor  de îngrijire  a pădurii,   accesibilizare  a  arboretelor,  mobilizarea  masei  lemnoase din  lucrările  de ingrijire, recoltare  a masei  lemnoase  la  vîrste optime.

 

• În  România  se  recoltează  anual  sub posibilitatea  dată  de amenajamentele  silvice,  care este  la nivel  de 22 milioane  mc  pentru  pădurile  pentru  care  legea  obligă  la  elaborarea  de  amenajamente  silvice, conform  Raportului  Starea  pădurilor  2019.  La această  valoare  trebuie  adăugată  posibilitatea  pădurilor  neamenajate, în supafață  de aproximativ  500 000  ha, stabilită  prin Codul  Silvic  la  5  mc/an/ha, rezultând  o posibilitate  suplimentară  de  2.5  milioane mc   și  a vegetației  forestiere  din afara  fondului  forestier, în suprafață  de 500 000  ha și alte 700 000  ha  arbori  izolați, din care  poate proveni  o  recoltă  suplimentară  de  2.5  milioane mc.  Posibilitatea  totală actuală, legală,  a pădurilor  României  este  de minim  25-26  milioane  mc.  Prin  recoltarea  sub posibilitate, s-a  acumulat  o mare  rezervă  neexploatată.  Dacă  ne  raportăm  la  pădurile  proprietate  publică  administrate de  Romsilva,  posibilitatea  dată  de  amenajamente  este  de 11 milioane mc,  posibilitatea  luând  în considerare  rezerva  este  de 13  milioane  mc ,  cota  de recoltă  fiind  stabilită  arbitrar  la  nivelul  de 9.5  milioane  mc.

 

• 30  %  din fondul  forestier  al  României  are  un grad  de accesibilitate  redus,  cu  distanțe  de scos  apropiat  al  lemnului  de  peste  1.2  km.  Prin construcția  de drumuri  forestiere, mobilizarea  sustenabilă  a masei  lemnoase  din aceste  păduri  poate crește  semnificativ.

 

 

• Este  de remarcat și  volumul  redus  de  masă  lemnoasă recoltat prin lucrări  de ingrjire  a pădurii, în special rărituri. Ultimele  cifre  disponibile din 2019   conform  raportului  Starea  Pădurilor   cifrează volumul  recoltat  din lucrări  de rărituri la  3.9  milioane  mc, volum  foarte  mic  dacă  îl raportăm  la  suprafața  de  peste  5  milioane  ha păduri  aflate  în clasele  de  vărstă  II-  IV,  vârste  la care  trebuie  executate  aceste lucrări,  cu  un volum posibil  de  extras  de  minim 6  milioane mc. Este  binecunoscută  și subevaluarea  volumelor  posibil de  extras  prin lucrări  de rărituri  prin  amenajamente,  în  condițiile inventarierilor arboretelor  volumele  medii/ha, așa  cum ne arată  și  Inventarul  Forestier  Național, sunt  mult  mai mari, și  implicit volumele  de extras  prin lucrări  de rărituri  sunt  mai  mari.

 

• o sublinere  aparte  trebuie  făcută  legat  de volumul  mic  al  recoltei  din fondul  forestier  proprietate  privată  al  persoanelor fizice,  cu  suprafațe  de sub  30  ha  și  din vegetația  din afara  fondului  forestier.  Totalul  acestor  categorii  de păduri  -  peste  1.5  milioane ha ,  de pe  care  se  recoltează  anual  legal  doar  1.2  milioane  mc,  un indice  de recoltă  mediu  de sub  1 mc/an/ha,  cu  efect  direct  în  amplificarea  deficitului  de lemn  de foc  în zona  rurală.

 

     Este  foarte  bine  că  se  implementează măsuri  de  combatere  a tăierilor  ilegale. Pot  fi  chiar  mai  eficiente  și  mai  țintite  pentru  a se  prinde  hoții  și  a  nu  încărca  cu  sarcini  administrative  inutile   activitățile  economice.

    Dar  obiectivul principal nu  poate  fi  decât a  susține concretizarea  potențialului  sectorului  pădure-lemn  de  a susține  dezvoltarea  socio-economică.

    Iar  acest  potențial  este  uriaș,    ne arată  un studiu  elaborat  de  INCDS  Marin Drăcea   și  Asociația Industriei  Lemnului-  Prolemn. Studiul  este  intitulat -SECTORUL PĂDURE-LEMN   și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic, în  contextul  schimbărilor  climatice.

 

 

 

 

Între  concluziile  studiului  privind  impactul  sectorului  pădure-lemn:

 

 

 

 

• impact economic  și social: contribuție  în PIB  de 3.5  %,  16  %  din industria  României, 142  000  locuri  de muncă.

 

•  biomasa  lemnoasă  furnizează 62  %  din  energia  regenerabilă  produsă  de  România.

 

• echivalentul a 50 milioane tone CO₂ sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piață în certificate de carbon de 4 miliarde de Euro.

 

• sectorul  suferă  din cauza  subfinanțării, sumele  alocate  pentru  dezvoltarea  sectorului  din   uriașele  sume  disponibile in Planul  Național  de  Recuperare  și  Reziliență    sau  Planul  Național  Strategic   sunt  modice.

 

• astfel, cu 1 miliard de Euro investiți, care  ar putea fi  alocați  din  Fondul  de  Mediu,  pentru o primă unică de includere a pășunilor împădurite în fond forestier de 2.500 Euro/ha, ar putea fi extinsă suprafața fondului forestier național cu 400.000 ha!

 

• cu 1 miliard de Euro   din PNRR investiți în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate și sortare, în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase,   recoltă  sustenabilă la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane m³ anual.

 

• cu 1 miliard de Euro  din  componenta  pentru  energie  regenerabilă  a PNRR, investiți în creșterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea și trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din orașele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantități suplimentare de 2 milioane m³ din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn.

    În mod  cert,  sectorul  pădure-lemn  are  un potențial  enorm  de  a susține  durabil  dezvoltarea  socio-economică.  Sectorul  este  o  componentă  esențială  a noii  bioeconomii  bazate  pe  resurse  regenerabile.  Lemnul  este  una  dintre  aceste  resurse  naționale,  disponibilă  local,  a  cărei  importanță  a  crescut  exponențial  odată cu  perturbarea  multor  fluxuri  de aprovizionare  globale.

  Vă  invit  să  regăsiți în  studiul  menționat  o  evaluare a potențialului  de  dezvoltare   în orizont  de  timp  mediu ,sintetizată  într-o  Viziune  2030-  10  ținte  pentru  sectorul   pădure  lemn.

Link  studiu: 

SECTORUL PĂDURE-LEMN   și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic, în  contextul  schimbărilor  climatice

  Este  momentul  să  vorbim  despre  aceste  obiective  în  contextul  dezvoltării  noii  strategii  forestiere  naționale.